Ceausescu inger erou!!! „Mulţumesc din adâncul inimii tovarăşei Elena Ceauşescu. Datorită omeniei ei îl am astăzi viu pe fiul meu, Sorin.” Când a venit Ceauşescu şi a spus să se niveleze cu buldozerele s-a aruncat la picioarele lui şi a insistat să i se caute copilul printre dărâmături.



Elena Ceauşescu îl mângâie pe Sorin Crainic la spital Foto: arhiva Scînteia
În martie 1977, un tânar muncitor de 19 ani din Drumul Taberei, Sorin Crainic, a ţinut zile intregi prima pagina a ziarului „Scânteia” dupa ce a fost găsit, mai mult mort decât viu, sub dărâmăturile de la Continental, la 251 de ore (11 zile!) dupa marele cutremur

 

Ziarul partidului a condimentat povestea cu declaraţiile emoţionante ale mamei sale, Ana Ivan, care, potrivit ziarului „Scânteia”, a implorat-o pe Elena Ceauşescu, ca de la mamă la mamă, s-o ajute să-şi găsească fiul sub ruine. „Mulţumesc din adâncul inimii tovarăşei Elena Ceauşescu. Datorită omeniei ei îl am astăzi viu pe fiul meu, Sorin. Pe dosul palmei mele drepte, atunci când o imploram să mă ajute să-mi găsesc băiatul, am simţit picurând o lacrimă…”, declara în ziarul „Scânteia”, la finalul lunii martie, mama lui Sorin.
Când a venit Ceauşescu şi a spus să se niveleze cu buldozerele s-a aruncat la picioarele lui şi a insistat să i se caute copilul printre dărâmături.
Lacrimi de mamă

Nicolae Ceauşescu la spital, lângă Sorin Crainic Foto: arhiva Scînteia

 „Era firesc, şi chiar şi mie mi se părea firesc, să nu se mai creadă în posibilitatea salvării vreunei vieţi de sub dărâmăturile aproape complet evacuate. Se ajunsese la nivelarea terenului. Şi totuşi, Sorin al meu era acolo, iar mie inima îmi spunea că încă trăieşte. Şi inima unei mame nu poate să nu fie înţeleasă de altă mamă. M-a mângâiat, m-a încurajat, i-am văzut ochii încărcaţi de lacrimi”, erau cuvintele Anei Ivan din „Scînteia”.

„Cum să nu se mai sape?! M-am apropiat de Nicolae Ceauşescu şi i-am spus că sunt mama copilului care crede că încă mai e în viaţă. Atunci i-a spus soldatului: «Vei săpa până îl vei găsi, viu sau mort!»”, povesteşte şi într-o înregistrare de arhivă a Televiziunii Române mama lui Sorin.

„Atunci m-am gândit că vreau să trăiesc pentru a-mi vedea mama!”, spunea atunci şi Sorin, de pe patul de spital
Marturii puţine şi confuze

Puştiul pentru care a plâns Elena Ceauşescu a devenit de-a lungul anilor o legendă, supravieţuirea sa miraculoasa sub dărămăturile blocului „Continental” fiind confirmată de foarte puţine persoane.

Oficial, povestea prezentată atunci suna aşa: în seara aceea de vineri, 4 martie 1977, Sorin a plecat să-şi vadă un prieten care lucra la barul Continental. După ora 21.00, au auzit un zgomot puternic, lumina s-a stins şi au fugit amândoi către uşă. Pereţii se prăbuşeau şi s-a ghemuit. A rămas prins sub un planşeu 11 zile. Prietenul lui nu a avut aceeaşi soartă.

La trei decenii după dezastrul din 1977, Sorin Crainic şi mama lui au povestit în presă cum a scăpat baiatul din coşmar.

„E unicul meu copil, dumneavostră aveţi trei, aşa i-am spus tovarăşei”, mărturisea femeia în urmă cu câţiva ani, la Pro TV.

„Când au mai fost cutremure eram deja expert. N-am mai trecut prin ceva aşa traumatic şi nu doresc nimănui să treacă prin ce am trecut eu!”, spunea şi el.

„Nu vreau să-mi amintesc! Cui foloseşte?!”

Zilele acestea, la 34 de ani de acele evenimente, contactat de reporterii „Adevarul de Seara”, Sorin Crainic n-a mai vrut sa intre in detalii.

„Nu vreau să-mi amintesc de acele zile. Cui îi foloseşte?! Au fost zile de groază pentru mine. O duc greu, cu criza asta…”, a spus el şi ne-a inchis telefonul.

 „Strângătorii” din ruine, numeroşi după cutremur

„Sorin Crainic ar fi stat 17 zile sub dărâmături. Cutremurul l-ar fi surprins în barul Continental care se afla în spatele Muzeului Şuţu. Căutările au fost oprite la câteva zile după cutremur, iar mama lui s-a dus la Elena Ceauşescu şi i-a indicat locul unde se afla fiul ei, fiind convinsă că trăieşte. Se spune că ar fi supravieţuit atâtea zile cu ţigări şi resturi de alimente. Au existat însă şi voci care spuneau că băiatul ar fi căutat bunuri în moloz”, a declarat istoricul Dan Falcan.

Acelaşi lucru este susţinut de spusele generalului Aurel Udor, la acea vreme comandantul unui pluton de pompieri: „În primă fază au fost enorm de mulţi voluntari, pentru că reacţia celor mai «strângători», a hoţilor, a fost mai rapidă decât a forţelor de salvare. Astfel, mulţi au fost nevoiţi să facă faţă şi celor care adunau printre ruine bunurile rămase după cutremur”.

Povestea lui, susţinută de fostul şef de stat major

În 2009, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul de Seară”, regretatul general Eugen Epure, şeful de stat major al Marii Unităţi de Pompieri din Capitală confirma insa povestea lui Sorin.

„La Colonade era o mamă deznădăjduită care a stat acolo zile în şir, ştiind că fiul său era la un bar. Când a venit Ceauşescu şi a spus să se niveleze cu buldozerele s-a aruncat la picioarele lui şi a insistat să i se caute copilul printre dărâmături. Era un băiat din Drumul Taberei. Şi după zece zile l-au găsit în viaţă…”. 

Niculina Drăgoescu, fata Mariei Agachi, sora lui Nicolae Ceauşescu

“Pe 4 martie 1977,

cand Bucureştiul s-a zguduit din temelii, dispărea sub ruine şi Niculina Drăgoescu, rudă a dictatorului

In seara zilei de 4 martie 1977, Niculina Drăgoescu, fata Mariei Agachi, sora lui Nicolae Ceauşescu, şi-a găsit sfârşitul printre ruinele blocului Continental, din centrul Bucureştiului, alături de actorul Toma Caragiu, cu care era vecin.
—————————–
——————-
———-

Preşedintele de atunci al României a trimis o echipă de salvare special pentru nepoata sa şi a venit imediat la faţa locului, unde a stat până când soldaţii au găsit cadavrul Niculinei sub dărâmături.”
————————-
Vineri, 4 martie 1977. Ceauşescu se afla în Nigeria. La ora 21,22 seismul, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, loveşte ţara noastră.
Ceauşescu este informat despre cutremur. Banchetul este întrerupt câteva minute mai târziu. Informaţiile care i-au parvenit iniţial, vorbeau despre un cataclism de 10 grade şi despre distrugerea totală a Bucureştiului. Stabilind legătura cu ţara, Ceauşescu a cerut informaţii precise, a dat primele ordine şi a instituit starea de necesitate pe teritoriul României. A doua zi, la ora 8,15 minute, o aeronavă având la bord familia Ceauşescu şi restul delegaţiei, ateriza pe aeroportul Otopeni. Sursa – Historia În timpul nopţii, delegaţia română s-a întors în ţară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Ceau­şescu a făcut vizite în Bucureşti pentru a evalua pagubele şi a calma populaţia, dând ordine pentru continuarea căutării victimelor, chiar şi peste termenul considerat limită de supravieţuire.

DECRET PREZIDENŢIAL

Cu privire la instituirea stării de necesitate pe teritoriul Republicii Socialiste România (…)

În temeiul art. 75, pct. 13 din Constituţia Republicii Socialiste România , preşedintele Republicii Socialiste România, comandantul suprem al Forţelor Armate DECRETEAZĂ:

Art. 1 – Se instituie starea de necesitate pe întreg teritoriul Republicii Socialiste România.

Art. 2 – Toţi activiştii de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti sunt mobilizaţi la sediile organelor de partid şi de stat şi în mijlocul oamenilor muncii, pentru a participa cu toate forţele la acţiunile legate de înlăturarea efectelor cutremurului.

Art. 3 – Toate unităţile forţelor armate, unităţile Ministerului de Interne, formaţiunile gărzilor patriotice, sunt puse în stare de alarmă pentru a acorda ajutorul necesar – cu toate mijloacele materiale şi umane de care dispun – populaţiei şi unităţilor economice şi sociale afectate de cutremur.

Art. 4 – Unităţile Ministerului de Interne şi ale Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor vor lua măsuri urgente pentru punerea imediată în stare de funcţionare a întregii reţele de transport şi telecomunicaţii.(…)

Art. 6 – Ministerele şi consiliile populare vor lua de îndată măsuri pentru asigurarea aprovizionării neîntrerupte a populaţiei cu apă, pâine şi celelalte produse alimentare de primă necesitate.

Art. 9 – Toate unităţile socialiste din zonele afectate de cutremur sunt obligate să ia măsuri imediate pentru salvarea bunurilor, pentru restabilirea în cel mai scurt timp a activităţii şi desfăşurarea normală a procesului de producţie.

Art. 10 – Întreaga populaţie aptă de muncă este obligată să participe la toate acţiunile organizate pentru înlăturarea consecinţelor cutremurului. (…)

Nicolae Ceauşescu, Preşedintele Republicii Socialiste România,Comandant Suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România

Compasiunea…

Tovarăşului Nicolae Ceauşescu,

Cu un sentiment de profundă amărăciune, am aflat despre grava calamitate care s-a abătut asupra Republicii Socialiste România – puternicul cutremur care a provocat victime omeneşti şi distrugeri. C.C. al P.C.U.S., Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., guvernul sovietic, întregul popor sovietic vă transmit dumneavoastră, scumpi tovarăşi, familiilor celor decedaţi şi întregului popor român frate, sinceră compasiune şi urări de lichidare cât mai grabnică a urmărilor acestei calamităţi.Leonid Brejnev, Nikolai Podgornîi, Alksei Kosîghin

Stimate Domnule Preşedinte,

Sunt profund impresionat de vestea dezastrului cauzat de cutremurul de ieri din România. Familia mea şi cu mine, întregul popor american suntem alături de naţiunea dumneavoastră atât de lovită şi îndurerată.Statele Unite ale Americii sunt gata să acorde ajutor de urgenţă celor care au avut de suferit sau au rămas fără adăpost în urma acestui tragic eveniment.Cu stimă, Preşedintele SUA

Jimmy Carter

Excelenţei Sale Domnului Nicolae Ceauşescu

Profund emoţionat de ştirea despre seismul care a lovit România, vă adresez, domnule preşedinte, expresia viei mele simpatii.V-aş fii recunoscător dacă aţi transmite sincerele mele condoleanţe familiilor victimelor şi vă rog să fiţi încredinţaţi de sentimentele mele foarte îndurerate.

Valery Giscard D’Estaing.

Informaţii de la Golden

Centrul american de informaţii asupra seismelor de la Golden, statul Colorado, a apreciat că seimul din România este cel mai puternic înregistrat, de la începutul anului, în întreaga lume. Nici unul din toate seismele care au avut loc în regiune din anul 1908, nu a depăşit în intensitate acest cutremur. În acelaşi timp, specialiştii centrului, au exclus orice posibilitate a unor şocuri secundare, întrucât cutremurul, ale cărui urmări s-au făcut resimţite într-o zonă vastă, până la Moscova şi Roma, s-a produs la o adâncime de 110 km, prea mare pentru a genera noi seisme.

Bulgaria afectată

Cutremurul din 4 martie s-a resimţit puternic şi în Bulgaria. Localitatea Sviştov a fost cea mai afectată. Urmările seismului la sudul Dunării: 50 de morţi, 75 răniţi, 355 locuinţe distruse, 4.463 locuinţe avariate.

Despre Ovidiu
Mintea nu este un vas care trebuie umplut, ci un foc care trebuie aprins. (Plutarh)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: