În seara de 23 august 1944, regele Mihai I a ordonat arestarea mareşalului Ion Antonescu, ruperea înţelegerilor cu Hitler şi anunţarea oficială a alianţei cu Statele Unite, Anglia şi Uniunea Sovietică. Germanii au trecut la represalii şi au bombardat Capitala timp de trei zile şi două nopţi.


În seara de 23 august 1944, regele Mihai I a ordonat arestarea mareşalului Ion Antonescu, ruperea înţelegerilor cu Hitler şi anunţarea oficială a alianţei cu Statele Unite, Anglia şi Uniunea Sovietică. Germanii au trecut la represalii şi au bombardat Capitala timp de trei zile şi două nopţi.

În 1941, România a intrat în război alături de Germania, atacând Uniunea Sovietică. Ţara noastră pierduse deja o parte din Ardeal, Basarabia şi Bucovina. Spera ca alianţa cu naziştii să-i readucă înapoi măcar teritoriile estice luate de sovietici.

În 1944 însă, conducerea României a semnat cu aliaţii condiţiile ieşirii din război. Pentru acest lucru era nevoie de arestarea mareşalului Ion Antonescu şi demiterea guvernării progermane. Acest lucru s-a întâmplat în seara zilei de 23 august 1944, când regele Mihai a ordonat arestarea mareşalului.
Aflând că Antonescu a fost înlăturat, Hitler s-a enervat şi a decis transformarea României „într-o baie de sânge”. Începând cu 23 august 1944, timp de trei zile, Bucureştiul a fost bombardat zi şi noapte, în zona centrală, Gara de Nord, Atelierele Griviţa, cartierul Chitila, Bucureştii Noi şi Băneasa. În urma bombardamentelor s-au înregistrat 182 de morţi şi 206 răniţi, adulţi şi copii.

Mesajul lui Hitler pentru Antonescu: «Să nu te duci la Palatul Regal»

Există informaţii mai puţin cunoscute legate de evenimentele de la 23 august 1944. “Momentul arestării lui Antonescu era să fie ratat la mustaţă, cum s-ar spune, lucru care ar fi schimbat situaţia României”, ne-a dezvăluit istoricul Dan Falcan.
– Hitler i-a dat lui Antonescu, la un moment dat, un sfat: “Să nu te duci sub nici un pretext la Palatul Regal”. Antonescu nu a ascultat acest sfat până la capăt.
– Arestarea lui Antonescu şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei trebuiau să se petreacă la 26 august. Dar în dimineaţa zilei de 23 a avut loc o întâlnire, pe marginea lacului Herăstrău, la un ceai, a lui Ioan Mocsony-Stârcea, unul dintre oamenii de încredere ai lui Mihai I, cu Radu Davidescu, şeful de cabinet al mareşalului Antonescu. Cu această ocazie, Davidescu i-a spus lui Stârcea, întâmplător, că Antonescu urma să plece, chiar în acea seară, pe front. Asta însemna anularea planului de arestare din ziua de 26, cu implicaţii excepţionale pentru viitorul României. Stârcea l-a anunţat imediat pe rege, care a decis arestarea mareşalului chiar pe 23 august, înainte ca acesta să plece din Bucureşti.
– Antonescu era de acord ca România să încheie un armistiţiu cu aliaţii, dar, în acest caz, dorea să lase trupelor germane o perioadă de două săptămâni pentru a putea pleca neatinse din ţara noastră.

Teatrul Naţional a fost distrus «din greşeală»

Una din clădirile distruse în august 1944 a fost imobilul fostului Teatru Naţional, care era situat pe Calea Victoriei. „În timpul bombardamentelor de noapte, germanii, care voiau să distrugă Palatul Telefoanelor şi Palatul Regal, au greşit ţinta şi au dat drumul muniţiei, din greşeală, pe
ste teatru”, ne-a spus istoricul Dan Falcan.

Fostul Teatru Naţional de pe Calea Victoriei, fumegând în august 1944

Despre Ovidiu
Mintea nu este un vas care trebuie umplut, ci un foc care trebuie aprins. (Plutarh)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: