Regele Mihai I al României, s-a adresat astăzi naţiunii române în Parlament – 25 octombrie 2011: „Sunt mâhnit că după două decenii de revenire a democraţiei oamenii bătrâni şi bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare”


Regele Mihai, care este „un ghimpe pentru actuala conducere a României”, a fost numit omul săptămânii de către cotidianul francez Le Monde.

Regele Mihai este numit omul săptămânii de către ziarul Le Monde. Prestigiosul cotidian francez a dedicat un articol de o pagină fostului suveran al României, în care îl numeşte o figură emblematică a ţării noastre.

În acelaşi timp, jurnaliştii francezi spun că Regele Mihai este un ghimpe pentru actuala conducere a ţării.

„Împlineşte 90 de ani, dar încă face clasa politică românească să trepideze”, scrie Le Monde, citat de antena3.ro.

Pentru cotidianul francez, regele este omul săptămânii. Articolul prezintă perioada ultimilor 20 de ani, când fostul monarh a revenit în România. Le Monde dezvăluie reacţia de dezamăgire a lui Mihai atunci când, pentru prima dată după aproape 50 de ani, a revăzut Bucureştiul, radical schimbat de comunişti.

Jurnaliştii scriu şi despre momentul când statul i-a retrocedat Regelui Palatul Elisabeta, unde în urmă cu decenii, comuniştii i-au cerut abdicarea.

„Aici, în acest birou, i-am primit. Mi-au spus că, dacă nu voi abdica, vor ucide 1000 de studenţi. Ce puteam să fac?”, scrie Le Monde, citându-l pe fostul monarh.

Potrivit Le Monde, discursul pe care Regele Mihai îl va susţine în faţa Parlamentului este un moment important pentru viaţa politică românească.

„Fostul suveran, gonit de comunişti în 1947, a petrecut marea parte a vieţii sale în Elveţia, în aşteptarea unei reveniri la tron. În ciuda vârstei de 90 de ani, încă speră că monarhia va fi reinstaurată în ţara sa”, mai scrie Le Monde.
––
BBC: Băsescu a boicotat discursul Regelui în Parlament

Regele Mihai s-a adresat marţi Parlamentului după mai bine de 60 de ani într-un discurs emoţionant. Momentul solemn a început cu intonarea imnului naţional.

Mulţi parlamentari ai puterii au lipsit, potrivit Antenei 3, la fel şi Băsescu şi Boc, prezenţa Majestăţii Sale fiind onorată de parlamentarii Opoziţiei, dar şi de numeroase alte personalităţi printre care şi fostul preşedinte Emil Constantinescu.

Regele a fost primit la intrarea de la Senat cu Garda de onoare şi aplauze.
La discursul Regelui din parlament au asistat reprezentanţi corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti, printre care ambasadorul SUA. Liderii PNL şi PSD Crin Antonescu şi Victor Ponta au fost, de asemenea, prezenţi la eveniment, dar şi Petre Roman, Sorin Oprescu, Adrian Năstase.

DISCURSUL INTEGRAL AL REGELUI:

„Alături de familia noastră, vom susţine interesele fundamentale ale României: continuitate şi tradiţiile ţării noastre”

„Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Sunt mai bine de şaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie şi cu speranţă invitaţia reprezentanţilor legitimi ai poporului. Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa şi libertăţile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru. Ultimii douăzeci de ani au adus democraţie, libertăţi şi un început de prosperitate. Oamenii călătoresc, îşi împlinesc visele şi încearcă să-şi consolideze familia şi viaţa, spre binele generaţiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii. Mersul României europene de astăzi are ca fundament existenţa Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană şi NATO nu ar fi fost posibil fără acţiunea, întru libertate şi democraţie, a Legislativului românesc de după anul 1989. Dar politica este o sabie cu două tăişuri. Ea garantează democraţia şi libertăţile, dacă este practicată în respectul legii şi al instituţiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului. Multe domenii din viaţa românească, gospodărite competent şi liber, au reuşit să meargă mai departe, în ciuda crize. Încearcă să-şi facă datoria oamenii de artă, militarii, diplomaţii şi funcţionarii publici, deşi sunt puternic încercaţi de lipsa banilor şi descurajaţi instituţional. Îşi fac datoria faţă de ţară instituţii precum Academia Română şi Banca Naţională, deşi vremurile de astăzi nu au respectul cuvenit faţă de ierarhia valorilor din societatea românescă”, a spus Regele Mihai de la tribuna Parlamentului României.

„Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare. România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile şi aeroporturile moderne sunt parte din forţa noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este şi va fi o piatră de temelie a societăţii. Regina şi cu mine, alături de Familia noastră, vom continua să facem ceea ce am făcut întotdeauna: vom susţine interesele fundamentale ale României, continuitatea şi tradiţiile ţării noastre. Nu m-aş putea adresa naţiunii fără a vorbi despre Familia Regală şi despre importanţa ei în viaţa ţării. Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, şi a Naţiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate şi modestie.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci şi de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor! Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos. În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra fiinţei naţiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agăţarea de putere şi bunul plac nu au ce căuta în instituţiile româneşti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989. Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii şi fraţii noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectaţi.Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare naţiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere. Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă.

Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi.

Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna. Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”, a mai spus Regele în discursul său istoric.

Harry Truman: Regele Mihai a dat dovadă de un comportament excepţional” – Vezi scrisoarea originala! THE WHITE HOUSE WASHINGTON CITATION FOR THE LEGION OF MERIT DEGREE OF CHIEF COMMANDER -Ion Antonescu a răspuns: „Mai întâi trebuie să mă consult cu Hitler”.


În vreme ce Traian Băsescu îl consideră pe Regele Mihai trădător, alţi oameni de stat au avut, de-a lungul timpului, numai cuvinte de laudă la adresa monarhului nostru. În 1946 Harry Truman, liderul Statelor Unite între 1945 şi 1953, consideră că Regele a dat dovadă de un comportament excepţional în momentele de răscruce în care s-a aflat ţara sa. Într-un interviu acordat anul acesta revistei ruseşti Ogniok, regele a mărturisit că Adolf Hitler, liderul Germaniei naziste, îl detesta pe suveranul românilor. Rememorând ziua de 23 August 1944, când a dispus arestarea mareşalului Ioan Antonescu şi ruperea alianţei cu Germania, regele Mihai şi-a amintit:
„Avioanele Luftwaffe au bombardat Bucureştiul. Palatul regal a fost una dintre ţintele lor predilecte, asupra lui au fost aruncate câteva bombe. Asta s-a întâmplat pentru că Hitler m-a detestat mereu, mă considera un personaj incompatibil cu viziunile sale”.

                                                 THE WHITE HOUSE WASHINGTON

                                              CITATION FOR THE LEGION OF MERIT

                                                          Degree of Chief Commander

„His Majesty King Mihai I of Rumania rendered exceptionally meritorios conduct in the performance of outstanding service to the couse of the Allied Nation in their struggle againts Hitlerite Germany.  In July and August, 1944, his Nations , under the dominance of a dictatorial regime over wich the King had not control, having allied herself with the Germany aggressors, he, King  Mihai I, succeeded in giving purpose, direction and inspiration to the theretofore uncoordinated internal forces of opposition to the roling dictator. In culmination of his efforts, on 23 August, 1944, although his capitol was still dominated by German troops, he personally,  on his own  initiative, and in complete disregard for his own saftey, gave the signal for a coup d’etat by ordering his palace guards to arrest the dictator and his chief  ministers. Immediately thereafter, in an inspired country-wide radio adress, he proclaimed to the Nation his decision to release Rumania from the Nazi yoke and called upon his Army  to turn upon the German troops, and to kill, capture or drive them from the country. Confronted  with this forthright and aggressive action on the part  of their sovereign, the response of the Rumanian Army was wholehearted and immediate, with the result  that, in the space of a few days, the greater part of Rumanian’s territory was liberated from Nazi control, and the main line of German resistance on the Southeastern front was withdrawn over five hundred kilometers to the Northwest. By his superior judgment, his boldness   of action and the high character of his personal leadership, King Mihai I has made an outstanding contribution to the couse of freedom an democracy.”

Harry S. Truman.
King Mihai I was awarded the Legion of Merit in 1946.


––––––––––-
Majestatea Sa Regele Mihai I al României a dat dovadă de un comportament excepțional de merituos în exercitarea unui serviciu remarcabil pentru cauza Națiunilor Aliate în lupta lor împotriva Germaniei hitleriste. În iulie și august 1944, Națiunea sa, sub dominația unui regim dictatorial peste care Regele nu avea control, aliindu-se cu agresorii germani, el, Regele Mihai I, a reușit să dea țel, direcție și inspirație forțelor interne, necoordonate până atunci, care se opuneau conducerii dictatorului. În culminarea eforturilor sale, pe 23 august 1944, deși capitala lui era încă dominată de trupele germane, el personal, din propria lui inițiativă, și în completă nepăsare pentru sigurața lui personală, a dat semnalul pentru o lovitură de stat ordonând gardelor palatului său să aresteze pe dictator și principalii lui miniștri. Imediat apoi, într-o inspirată proclamație către țară adresată la radio, el a declarat țării decizia lui de a scoate România de sub jugul nazist și a chemat Armata să se întoarcă împotriva trupelor germane, și să ucidă, captureze prizonieri sau să-i alunge din țară. Puși în fața acestui frontal și puternic act din partea suveranului lor, răspunsul poporului român și al armatei române a fost imediat și din toată inima, cu rezultatul că, în doar câteva zile, cea mai mare parte a teritoriului României a fost eliberat de sub controlul nazist, și linia principală a rezistenței germane pe frontul de Sud-Est a fost alungat mai mult de cinci sute de kilometri spre Nord-Vest. Prin judecata lui superioară, prin ascuțimea acțiunii sale și prin înaltul caracter al cârmuirii sale personale, Regele Mihai I a adus o contribuție extraordinară la cauza libertății și democrației.
Harry Truman, Președintele Statelor Unite ale Americii, 1946
––––––––––––-

Antonescu Codreanu 1935

Antonescu Codreanu 1935

Survenită în cel mai greu moment din istoria României, urcarea pe tron a regelui Mihai I trebuia să îi asigure generalului Ion Antonescu „liniştea”necesară conducerii ţării cu o „mână forte“. Relaţiile dintre Regele Mihai şi Ion Antonescu îşi au rădăcina în îndepărtarea Regelui Carol al II-de pe tronul României de către general.

În urma pierderilor teritoriale din vara anului 1940, a protestelor de stradă tot mai frecvente şi violente ale legionarilor, Ion Antonescu este numit în ziua de 5 septembrie în funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, învestit cu „depline puteri”. În noaptea următoare, Ion Antonescu îi solicită Regelui Carol să abdice în favoarea fiului său Mihai.

Prerogative simbolice

La 6 septembrie, noul rege al României, Mihai I depune jurământul, iar primul decret semnat de acesta a fost cel privind învestirea generalului Antonescu cu depline puteri pentru conducerea statului român. În şedinţa Consiliului de Miniştri din 7 septembrie 1940, Ion Antonescu declara: „Palatul nu se amestecă în nicio problemă a statului şi acel ministru sau funcţionar al statului ce va fi prins de mine (că întreţine legături cu regele) va fi destituit imediat şi sancţionat”. „Regele Mihai I a rămas cu prerogative simbolice. El trebuia să confere ordine şi decoraţii soldaţilor să contrasemneze unele legi şi cam atât”, a declarat istoricul Adrian Cioroianu.

Chiar Regele Mihai avea să declare că Ion Antonescu „luase în mâinile lui treburile ţării, iar eu devenisem un figurant”. (…)„Nu mă duceam în Bucureşti decât din raţiuni oficiale, atunci când mă convoca Antonescu. «Convoca», acesta este cuvântul”. Conducătorul statului îi trimitea pentru semnat unele decrete regale, între care cel din 14 septembrie 1940, când România a fost proclamată Stat Naţional-Legionar. Regele a ţinut să întărească semnătura sa printr-o telegramă adresată lui Antonescu. Peste câteva luni, după înfrângerea rebeliunii legionare din ianuarie 1941, regele a semnat decretul prin care se anula decretul din 14 septembrie 1940.

„Relaţiile dintre Regele Mihai şi Ion Antonescu au fost reci şi au rămas reci. Ion Antonescu era mulţumit că Regele Mihai nu se amesteca în conducerea statului, iar ca recompensă, regele era invitat uneori pe front în vizitele de serviciu”, afirmă istoricul Alex Mihai Stoenescu.

23 august, ruperea alianţei cu Hitler

Antonescu Horia Sima 1940

Prăbuşirea Frontului de Est şi intrarea Armatei Roşii pe teritoriul României l-au determinat pe Regele Mihai I să întreprindă actul de la 23 de august 1944.

Iată ce povesteşte Regele Mihai despre ziua de 23 august: „Când m-am trezit în acea dimineaţă de 23 august am fost convins că nu voi apuca ziua următoare. Dar eram hotărât să scot România din alianţa ei cu Hitler. Armata lui Stalin era în apropierea României, frontul se rupsese, iar populaţia era sătulă de război. I-am chemat pe mareşal şi pe ministrul de Externe Mihai Antonescu la Palat. Când au ajuns, le-am expus viziunea mea asupra situaţiei: România ar trebui să solicite un armistiţiu din partea URSS, a Marii Britanii şi a Statelor Unite. Antonescu a răspuns: „Mai întâi trebuie să mă consult cu Hitler”.

Şi atunci i-am spus: „Asta e, nu‑i nimic de făcut”. (…)Hitler m-a detestat mereu, în general a detestat ideea monarhiei, pentru că monarhul este simbolul legitimităţii şi continuităţii puterii. Îndepărtarea lui Ion Antonescu din fruntea statului român trebuia să consemne revenirea la un regim democratic, dar acest lucru nu avea să se mai întâmple.

„Regele Mihai a dat la 31 august 1944 un decret prin care a reintrodus în vigoare Constituţia din 1923. Numai că el n-a avut nicio valoare juridică. De ce? Pentru că statul român a anunţat la 23 august capitularea necondiţionată a României. Iar din septembrie 1944, prin armistiţiul de la Moscova, statul român a fost considerat stat învins, iar autoritatea supremă de conducere în România a revenit Comisiei aliate de control (sovietic). Din acest moment, România era condusă de Comisia aliată de control, şi nu de Constituţie. Regele Mihai avea «mâinile» legate şi de Antonescu, şi de comunişti”, susţine Alex Mihai
Stoenescu.

Fostul preşedinte al SUA, Harry Truman, despre Regele Mihai I al României


Oficialii americani au dat publicităţii scrisoarea fostului preşedinte american, Harry Truman în care Regele Mihai este elogiat. Diplomaţii americani au decis să nu comenteze direct afirmaţiile lui Băsescu, preferând o variantă subtilă de punere la punct.
Scrisoarea vine după ce liderii USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta, au cerut Ambasadei SUA să exprime o poziţie faţă de declaraţiile lui Traian Băsescu la adresa fostului suveran. Modalitatea aleasă a fost aceea de a trimite presei alocuţiunea susţinută de fostul preşedinte Harry Truman la ceremonia de decorare a Regelui Mihai cu „Legiunea de Merit” şi textul înscris pe placa de pe Memorialul Holocaustului din Bucureşti. Ambele documente vin în totală contradicţie cu aprecierile făcute de Traian Băsescu la adresa fostului suveran. În timp ce şeful statului vorbeşte despre Regele Mihai ca despre o „slugă a ruşilor”, discursul lui Truman insista asupra „comportamentului excepţional de merituos” dovedit de fostul suveran pentru cauza Naţiunilor Aliate în lupta împotriva Germaniei hitleriste. Întâmplător sau nu, ambasada a menţionat că alocuţiunea fostului preşedinte al SUA a fost prilejuită de decorarea Regelui Mihai.
„Maiestatea Sa Regele Mihai I al României a dat dovadă de un comportament excepţional de merituos în exercitarea unui serviciu remarcabil pentru cauza Naţiunilor Aliate în lupta lor împotriva Germaniei hitleriste. În iulie şi august 1944, Naţiunea sa, aflată sub dominaţia unui regim dictatorial asupra căruia Regele nu avea niciun control, aliindu-se cu agresorii germani, el, Regele Mihai I, a reuşit să dea ţel, direcţie şi inspiraţie forţelor interne, necoordonate până atunci, care se opuneau conducerii dictatorului”.

Deşi Capitala era încă dominată de trupele germane, pe 23 august 1944, în culminarea eforturilor sale, el însuşi, din proprie iniţiativă şi fără a se gândi la siguranţa personală, a dat semnalul unei lovituri de stat, ordonând gărzilor palatului său să-l aresteze pe dictator şi pe principalii lui miniştri. Imediat după, într-o inspirată proclamaţie către ţară, adresată la radio, el a informat Naţiunea despre decizia lui de a scoate România de sub jugul nazist şi a chemat Armata să se întoarcă împotriva trupelor germane şi să ucidă soldaţii, să-i ia prizonieri sau să-i alunge din ţară. Puşi în faţa acestui frontal şi puternic act din partea suveranului lor, răspunsul poporului român şi al Armatei Române a fost imediat şi din toată inima. Rezultatul: în doar câteva zile, cea mai mare parte a teritoriului României a fost eliberat de sub controlul nazist şi principala linie a rezistenţei germane pe frontul de sud-est a fost retrasă cu cinci sute de kilometri spre nord-vest. Prin judecata lui superioară, prin îndrăzneala acţiunii sale şi prin înaltul caracter al conducerii sale, Regele Mihai I a avut o contribuţie extraordinară la cauza libertăţii şi democraţiei”.

Traian Băsescu: „Abdicarea Regelui Mihai, un act de trădare” – Adrian Cioroianu: „domnul preşedinte Băsescu probabil vrea să facă apel la cei din electoratul român care se simt mai apropiaţi de mareşalul Antonescu decât de Regele Mihai şi a plecat de la ideea că cei care sunt favorabili legendei lui Ion Antonescu sunt mai numeroşi decât cei care sunt favorabili legendei Regelui Mihai”, a declarat, pentru adevarul.ro, Adrian Cioroianu.” – Preşedintele GDS, Radu Filipescu: „Nici măcar cele mai radicale comunităţi evreieşti nu i-au reproşat ceva Regelui” – Andrei Ţăranu: „Traian Băsescu se declară fascist”


Regele Mihai Gheorghe Gheorghiu-Dej I9 MAI 1947

Regele Mihai Gheorghe Gheorghiu-Dej I9 MAI 1947

Peste o sută de ziare străine, printre care prestigioasele publicaţii „The Washington Post” şi „The New York Times”, au preluat insultele preşedintelui Traian Băsescu la adresa Regelui Mihai, pe care le-au catalogat drept „un atac furibund” împotriva unui fost monarh ce se bucură de popularitate în România.

Astfel, presa americană a relatat pe larg comentariile şeful statului român. Ziarul „Seattle Times”, revista „Forbes”, Yahoo!, dar şi „The Boston Globe” scriu că Traian Băsescu este încolţit politic după ce opoziţia şi UDMR au refuzat planul său de reorganizare teritorială a României. Ziariştii de la publicaţiile amintite notează că Regele Mihai se bucură de popularitate, iar rolul său în istoria ţării este apreciat de români.

Atacul lui Băsescu aminteşte de era comunistă când liderii ţării erau vehemenţi împotriva Regelui, pe care îl considerau un duşman, scrie „The Associated Press”.

Ana Pauker Regele Mihai

Ana Pauker Regele Mihai

Preşedintele României a lansat un atac furibund împotriva fostului conducător al ţării, Regele Mihai, acuzându-l că este responsabil pentru Holocaustul din România, şi numindu-l „slugă la ruşi”, arată, la rândul său, „The New York Times”.

Într-un interviu la postul de televiziune B1, miercuri seara, Băsescu a declarat că Regele Mihai a fost şeful statului în timpul regimului pro-fascist al dictatorului mareşalul Ion Antonescu – care a fost prim-ministru între 1940 şi 1944, în timpul celui de-al doilea război mondial. Băsescu susţine că Regele ar trebui, de asemenea, să fie considerat responsabil pentru moartea a 280.000 evrei şi 11.000 de ţigani.

În 1944, când România era aliată cu fasciştii lui Hitler, Regele Mihai a organizat o lovitură de stat împotriva lui Antonescu, şi România a întors armele în faţa foştilor aliaţi germani.

Băsescu l-a numit pe Regele Mihai „slugă la ruşi”, în interviul de la B1, adăugând că abdicarea sa – forţată de către comuniştii prosovietici în decembrie 1947 – a fost „un act de trădare”.

În noiembrie 1947, cu comuniştii la putere în România şi în regiune, monarhii din Europa de Est au început să se mute în Europa de Vest. Regele Mihai a surprins prin revenirea sa la Bucureşti, după ce a participat la nunta regală a prinţesei Elisabeta şi prinţul Philip în Marea Britanie.

O lună mai târziu, guvernul prosovietic comunist i-au spus că dacă nu-şi semnează abdicarea, 1.000 de români vor fi executaţi. El a abdicat pe 31 decembrie 1947 şi a început o viaţă de exil în Marea Britanie şi Elveţia. Regele Mihai şi-a redobândit cetăţenia în 1997.

Comentariile lui Băsescu i-au şocat pe români, care-l respectă pe fostul monarh, şi îi laudă rolul în istorie. Poziţia lui Băsescu a amintit de era comunistă când Mihai a fost deconsiderat de regimul comunist şi rolul său a fost minimalizat.

Regele Mihai Gheorghe Gheorghiu-Dej 1947

Regele Mihai Gheorghe Gheorghiu-Dej 1947

Relaţiile între Băsescu şi Regele Mihai au devenit tensionate după ce ginerele fostului suveran, Principele Radu, a anunţat că va candida pentru Preşedinţia ţării la alegerile din 2009.

Preşedintele Băsescu se află într-o poziţie dificilă, întrucât planurile sale de a reorganiza teritoriul românesc au fost respinse de către partidele de opoziţie, dar şi de un partid etnic maghiar, aflat la guvernare.

Regele Mihai, care va împlini 90 de ani în octombrie, este unul dintre puţinii lideri din al doilea Război Mondial aflat în viaţă şi care a avut relaţii bune cu comunitatea evreiască când era pe tron.
–––
Mesajul Prinţului Charles către Regele Mihai I
În urma abdicării lui Carol al II-lea, la 6 septembrie 1940, Mihai I a devenit Rege al României pentru a doua oară, după cum se arată în biografia Familie Regale a României. Peste şapte ani însă, la 30 decembrie 1947, sub ameninţarea uciderii, în caz de refuz, a 1000 de tineri deţinuti de comunişti, Regele Mihai I a fost forţat să abdice şi să aleagă calea exilului.M.S. Mihai I de România este ultimul suveran în viaţă care a trăit vremurile celui de al doilea Război Mondial, iar marile familii regale ale lumii îi poartă un respect deosebit.

Iată spre exemplu ce îi scria acum zece ani moştenitorul tronului britanic Prinţul Charles, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de viaţă, mesaj postat de jurnalistul Cătălin Tolontan pe blogul său :

“Pare un lucru extraordinar că Mihai împlineşte vârsta de optzeci de ani!

Pentru că îl cunosc de la începutul vieţii mele – şi pentru că l-am văzut la, practic, toate sărbătorile familiei noastre de la Încoronarea mamei încoace – cred că am o mică idee despre ceea ce a trebuit să îndure de-a lungul vieţii sale.

Inima mea se sfâşie pentru Mihai şi Ana când ştiu prin ce teribile încercări şi necazuri au trebuit să treacă.

Inima mea a suferit, de asemenea, pentru români, ale căror vieti, tradiţii şi bunăstare au fost brutal sfărâmate pentru un număr de ani.

În faţa acestor orori şi alienări de neînţeles, Mihai nu s-a lăsat niciodată cuprins de amărăciune sau de răzbunare. El şi-a păstrat întotdeauna umanitatea sa de om de stat, valorile lui de civilizaţie şi liniştea sa întelegătoare. El a rămas, pentru mulţi români, o lumină de speranţă în întuneric şi conaţionalii lui pot acum, în sfârşit, să vadă adevărul care a fost înnegurat atîţia ani de minciuni şi propagană.

Fii binecuvîntat, Mihai, şi la mulţi ani!

Cu drag, vărul tău,
Charles
––––-
Preşedintele GDS, Radu Filipescu, a declarat pentru gândul că există o „mică contradicţie” între Raportul asumat de preşedinte în 2006 şi declaraţiile de acum. „Nu ştiu pe ce studii istorice s-a bazat preşedintele Băsescu”, a precizat fostul membru al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Acesta a pledat pentru un respect mai mare faţă de conducători: „Poate îi criticăm prea uşor şi situaţiile în care sunt puşi să ia decizii sunt mult mai complexe şi de multe ori nu depind numai de ei. Aş fi mai prudent în a-l critica pe Regele Mihai şi rolul lui Antonescu poate fi nuanţat”.

Filipescu crede că preşedintele face un „joc politic” prin aceste acuze aduse Casei Regale. „Cred că există şi în prezent anumite afinităţi sau antipatii. La noi, jocul politic are mai puţine reguli, este şi un joc al prezentului nu numai un joc al trecutului”, a subliniat Filipescu.

„Declaraţiile preşedintelui Băsescu sunt absolut incorecte. Din animal politic, domnul Băsescu s-a transformat în bestie politică”, a declarat pentru gândul istoricul Marius Oprea, fost membru al Comisiei prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Istoricul a explicat că Regelui Mihai „i s-a forţat mâna într-un mod teribil: a fost ameninţat că persoana sa nu va mai fi în siguranţă dacă nu semnează abdicarea, dar şi că sute de studenţi care fuseseră arestaţi pentru o manifestaţie de susţinere a monarhiei vor fi ucişi”.

În legătură cu declaraţia preşedintelui că mareşalul Ion Antonescu era doar premier, iar Regele era de fapt şeful statului în perioada în care s-au petrecut crimele împotriva evreilor şi romilor, Marius Oprea a explicat că nici în acest caz preşedintele nu are dreptate: „Regele era izolat în acel moment, totul era condus de Antonescu. Niciodată nu i s-a reproşat aşa ceva Regelui Mihai. Niciodată nu a existat o luare de poziţie a comunităţii evreieşti din România sau din lume, nici măcar din partea celor mai radicale dintre ele, care să pună persoana Regelui Mihai în legătură cu acţiunile antisemite de atunci”.

Istoricul Marius Oprea, membru PNL, consideră că gestul preşedintelui Băsescu este „o retorică de tip naţionalisto-comunistoid, de genul celei din anii 80, când începuse spălarea mareşalului Antonescu şi se miza pe cartea naţionalismului. Probabil că aşa a învăţat dumnealui la cursurile de ideologie politică”.

Istoricii cu funcţii oficiale se abţin de la comentarii

Directorul Arhivelor Naţionale, Dorin Dobrincu, a fost mai rezervat în declaraţii. „Nu pot decât să fiu consecvent cu ceea ce scrie în Raportul Comisiei Prezidenţiale. Nu l-am văzut pe preşedinte aseară, dar repet, nu pot fi decât consecvent cu poziţia pe care am avut-o la elaborarea Raportului”, a precizat pentru gândul Dorin Dobrincu, care a făcut parte din echipa de experţi a Comisiei de analiză asupra dictaturii comuniste.

Şi preşedintele CNSAS, Dragoş Petrescu, membru în Comisia prezidenţială, a evitat să discute pe marginea acestui subiect: „Nu am văzut declaraţiile preşedintelui, vă rog să vă adresaţi în scris Biroului de presă”.

Vicepreşedintele PDL, Theodor Paleologu, a avut o reacţie succintă la întrebarea cum comentează afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu: „Trăiască Regele!”, a spus el pentru Mediafax.

Istoricul Zoe Petre, fostă consilieră prezidenţială în mandatul lui Emil Constantinescu, a declarat pentru Mediafax că elogiul mareşalului Ion Antonescu este interzis prin lege şi că afirmaţiile şefului statului reprezintă „urme ale educaţiei din Armată”: „De fapt, sunt repetări ale unor teze legionare şi antonesciene. Elogiul lui Antonescu, din câte ştiu eu, e prohibit prin lege în România”, a precizat Zoe Petre.

Contactat telefonic de gândul, istoricul Vladimir Tismăneanu, fostul preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, a declarat că nu comentează afirmaţiile preşedintelui.
––––––––––––––-
Cu o asemenea formulă de discurs, preşedintele Traian Băsescu se declară fascist„, a comentat pentru „Adevărul” politologul Andrei Ţăranu declaraţiile şefului statului cu privire la abdicarea Regelui Mihai. „Avem un preşedinte cvasimonarhic, care îl culpabilizează pe Regele Mihai, care promovează ideea că mareşalul Antonescu a fost un mare patriot, care a făcut numai bine românilor. Toate aceste ingrediente ţin de fascism. Aşa au făcut şi Mussolini în Italia, şi Franco în Italia”, a detaliat Ţăranu. Analistul politic explică acest tip de discurs al preşedintelui prin încercarea acestuia de a câştiga simpatia extremei drepte în contextul discuţiilor despre regionalizare, dar şi a unui grup social care este nemulţumit de retrocedările către Casa Regală. Pe de altă parte, Traian Băsescu percepe Casa Regală ca pe o ameninţare deoarece are o legitimitate pe care el a căutat-o, dar nu a căpătat-o niciodată în rândul societăţii, a concluzionat Adrian Ţăranu.

Regele Mihai, pentru o revista rusa: Hitler m-a detestat mereu. Antonescu nu m-a respectat si m-a ignorat – „a luat masa cu Hitler, a baut ceai cu Mussolini, a devenit cavaler al ordinului sovietic al Victoriei si i-a tinut, aproape singur, piept lui Stalin”.


Horia Sima Ion Antonescu regele Mihai

Horia Sima Ion Antonescu regele Mihai

„Sa mergem” – un om trecut de mult de varsta tineretii, imbracat intr-un costum de trening albastru, a rasucit cu fermitate cheia in contactul masinii Volkswagen. Stanjenit, nu reuseam deloc sa ma descurc cu centura de siguranta. Problema este ca soferul meu nu era altul decat Majestatea Sa, Regele Mihai I, ultimul rege al Romaniei. Seful Cancelariei Regale, gingasa Constanta Iorga, ma asigurase telefonic ca voi fi „intampinat” intr-o gara din cantonul elvetian Vaud.

Dar nu m-am asteptat ca acesta va fi chiar omul-legenda. Regele Mihai este participant real si creator de evenimente istorice”. Asa este prezentat Regele Mihai I intr-un interviu publicat de revista Ogoniok, supliment al cotidianului Kommersant, care scrie despre el ca „a luat masa cu Hitler, a baut ceai cu Mussolini, a devenit cavaler al ordinului sovietic al Victoriei si i-a tinut, aproape singur, piept lui Stalin„.

Ana Pauker cu Regele Mihai

Ana Pauker cu Regele Mihai

In ultimii ani am avut bucuria de a ma intalni de mai multe ori cu suveranul, fie in Elvetia, fie la Bucuresti, unde familia regala detine micul Palat Elizabeta. Anul acesta, regele a implinit 90 de ani, scrie autorul interviului, Konstantin Eggert.

Reporter: Majestatea Voastra, la 23 august 1944 ati intrat in istorie. Cum a fost?
Regele Mihai: Cand m-am trezit in acea dimineata de 23 august am fost convins ca nu voi apuca ziua urmatoare. Dar eram hotarat sa scot Romania din alianta ei cu Hitler. Armata lui Stalin era in apropierea Romaniei, frontul se rupsese, iar populatia era satula de razboi. L-am chemat pe maresal si pe ministrul de extene Mihai Antonescu la Palat. Cand au ajuns, le-am expus punctul meu de vedere asupra situatiei: Romania trebuie sa solicite armistitiu din partea URSS, a Marii Britanii si Statelor Unite. Antonescu a raspuns: „Mai intai trebuie sa ma consult cu Hitler”. Si atunci i-am spus: „Asta e, nu-i nimic de facut”. A fost semnalul pentru adjutantul meu, capitanul Dumitrescu. El a intrat in camera insotit de trei ofiteri. Ei l-au anuntat pe Antonescu: „Sunteti arestat”. Maresalul si-a iesit din fire. „Nu pot lasa tara pe mana unui copil!”. A inceput sa strige la generalul Constantin Sanatescu, seful cancelariei mele militare, viitorul premier. Antonescu a fost luat, iar eu m-am apucat de formarea viitorului cabinet. In aceeasi zi, avioanele Luftwaffe au bombardat Bucurestiul. Palatul regal a fost una dintre tinte – asupra lui au fost aruncate cateva bombe. Hitler m-a detestat mereu, in general a detestat ideea monarhiei, pentru ca suveranul este simbol al legitimitatii si continuitatii puterii.

Regele Mihai Gheorghe Gheorghiu-Dej  ziua victoriei 1947

Regele Mihai Gheorghe Gheorghiu-Dej ziua victoriei 1947

Reporter: E adevarat ca Antonescu a fost incuiat, un timp, in camera unde tatal dumneavoastra, Carol al II-lea, pastra timbre?
Regele Mihai: Da, In realitate nu era o camera, ci un o uriasa casa de bani, blindata. Pentru ca veni vorba, nu era nici un timbru in camera. In august 1944 tata se afla deja de cinci ani in exil, unde impreuna cu el au plecat toate numersoasele lui colectii.

Reporter: La 6 septembrie 1940, Antonescu l-a obligat pe regele Carol sa semneze actul de abdicare. Cum s-a intamplat?
Regele Mihai: Foarte simplu si rapid. Tata m-a chemat la Palat si m-a anuntat ca trebuie sa paraseasca tara. Putin mai tarziu, in prezenta Patriarhului Bisericii ortodoxe romane Nicodim am depus juramantul si am redevenit rege.

Reporter: Se spune ca Antonescu dorea sa aboleasca monarhia.
Regele Mihai: Antonescu nu m-a respectat si, practic, m-a ignorat. Dar a facut un lucru bun – i-a permis mamei sa se intoarca la Bucuresti si i-a acordat titlul de „regina-mama”.

Reporter: Regina Elena a fost nu numai mama dumneavoastra, dar si cel mai bun prieten si un consilier politic. Asa e?
Regele Mihai: Absolut corect. Zilele petrecute impreuna au fost cele mai fericite din viata mea. A fost o personalitate unica. O spun nu pentru ca sunt fiul ei. Mama a fost un om profund credincios si intotdeauna a respectat principii morale inalte. Avea ceva pe care l-as defini drept intituitie morala. Instinctiv stia sa deosebeasca raul de bine.

Reporter: Cum v-a ramas Hitler in memorie?
Regele Mihai: Eu nu vorbesc germana. Pentru prima data l-am vazut pe acest monstru cand l-am vizitat impreuna cu tata, dupa vizita lui oficiala in Anglia, in 1938. Alta data ne-am intalnit, foarte scurt, insotit de mama, in ianuarie 1941, in drum spre Italia. Mama a sustinut conversatia, pentru ca vorbea foarte bine germana. Ca intotdeauna, Hitler nu se asculta decat pe sine si a vorbit cel mai mult decat toti. El si oamenii lui mi-au lasat o impresie respingatoare. Stiti, pana si cu Mussolini m-am simtit mai in largul meu. In orice caz, puteam vorbi cu el in italiana.

Reporter: In 1941, Romania a declarat razboi URSS, trupele ei au ocupat Odessa, au luptat in Crimea. Considerati acum ca a fost o greseala?
Regele Mihai: A fost o hotarare luata de Antonescu. Nici macar nu m-a consultat. Voi spune insa ca poporul roman a suferit din cauza anexarii Basarabiei de catre URSS si de aceea razboiul pentru recuperarea ei se bucura de popularitate. Iar faptul ca Antonescu l-a lasat pe Hitler sa atraga Romania intr-un lung razboi, a condus la catastrofa. La rugamintea lui Antonescu, mergeam pe front pentru a inmana decoratii soldatilor. Am fost inclusiv la Livadia, in acelasi palat unde a murit strabunicul meu, imparatul Alexandru al III-lea. Cine si-ar fi putut imagina ca in februarie 1945, Stalin, Roosevelt si Cherchill tot acolo vor discuta granitele de influenta din Europa postbelica si vor ceda Romaniei lui Stalin?

Reporter: Dar Stalin v-a decorat cu ordinul Victoriei – pentru contributia adusa la distrugerea nazismului. Unde este ea?
Regele Mihai: In seiful bancar.

Reporter: Ce s-a intamplat dupa aceea?
Regele Mihai: Din 1944 pana in 1947, Romania a trait intr-o atmosfera suprarealista. Guvernul si aparatul de stat se puneau bine cu comunistii, dar sef al statului a ramas, formal, regele, adica eu. La un moment dat am declarat chiar greva si am refuzat sa semnez decretele cabinetului de ministrii.

Reporter: La Bucuresti, au intrat in biroul dvs din Palatul Elizabeta. A ramas, practic, neschimbat de cand emisarul lui Stalin, Andrei Visinski, a urlat la dvs.
Regele Mihai: El mi-a cerut sa ma supun Moscovei si a indraznit chiar sa bata cu pumnul in masa. L-a invitat sa paraseasca Palatul. Visinski era atat de furios, incat a tasnit, pur si simplu din camera. A trantit atat de tare usa, incat s-a desprins o bucata de tencuiala care a cazut cu zgomot pe podea.

Reporter: La 30 decembrie 1947 ati fost, practic obligat sa renuntat la tron. Cum s-a intamplat?
Regele Mihai: Liderul comunistilor, Gheorghe Gheorghi-Dej, si premierul Petru Groza, care nu era comunist, dar era in relatii bune cu ei, m-au rugat sa-i primesc pentru a discuta, dupa cum s-au exprimat ei, „chestiuni de familie”. M-am gandit ca vor sa vorbeasca despre logodna mea cu printesa Anna. In schimb, cei doi mi-au prezentat proiectul unui manifest privind abdicarea si m-au rugat sa-l semnez in 30 de minute. Le-am spus: „Nu se procedeaza asa. Poporul trebuie sa-si exprime vointa”. Mi-au raspuns: „Nu avem timp pentru asa ceva”.

Reporter: Nu ati avut, practic, alta alegere.
Regele Mihai: Nici una. Groza si Gheorghiu-Dej au amenintat sa-i execute pe studentii arestati anterior in timpul unei demonstratii anticomuniste la Bucuresti. Am privit pe fereastra si am vazut cum paza palatului fusese inlocuita cu militari din diviziile loiale comunistilor si imbracati in uniforme sovietice. Asupra cladirii era indraptata artileria. Nu am vrut sa ma agat de putere cu pretul unor vieti nevinovate si am semnat manifestul. Dupa ce mi-am depus semnatura, Groza s-a lovit peste buzunar, unde era un pistol si mi-a zambit grosolan. „Nu mi-as fi dorit o repetare a sortii lui Antonescu”.

Regele Mihai I, Gheorghe Gheorghiu-Dej  ziua victoriei 9 mai 1947

Regele Mihai I, Gheorghe Gheorghiu-Dej ziua victoriei 9 mai 1947

I-au făcut statuie regelui Mihai, la Călăraşi


Dezvelirea Statuii Regelui Mihai şi a Plăcii memoriale se vor desfaşura Luni, 9 mai 2011, în prezenţa MS Regele Mihai I. şi vor fi sfinţite de PS Vincentiu – Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor.

Maria, Mihai shi Elena la Alba Iulia 1929

Maria, Mihai shi Elena la Alba Iulia 1929

Evenimentul va fi unul de sărbătoare, întrucât Majestatea Sa va participa la două momente importante – dezvelirea Statuii Regelui Mihai de pe Aleea Regilor din Parcul Central al Municipiului Călăraşi şi dezvelirea Plăcii memoriale de pe clădirea restaurată a Direcţiei pentru Cultură în care se consemnează că la această clădire au poposit, de-a lungul anilor, Regele Carol I, Regele Ferdinand şi Regele Mihai I. Primirea Regelui Mihai I. – eveniment care va prilejui.

Dezvelirea Statuii Regelui Mihai, autor Dumitru Pasima – statuie amplasată în Parcul Central al Municipiului Călăraşi – Aleea Regilor.

Dezvelirea Plăcii memoriale – la intrarea în sediul Direcţiei pentru Cultură – clădire în care au poposit, de-a lungul veacurilor, în trecerea lor prin Călăraşi:

M.S. Regele CAROL I.

M.S. Regele FERDINAND

M.S. Regele MIHAI I.

Evenimentele sunt organizate de Primăria Municipiului Călăraşi, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional.

Regele Mihai I al României alături de prinţii Marii Britanii – FOTO


Regele Mihai I
Regele Mihai I

Printre atâtea capete încoronate şi mari personalităţi ale lumii, la nunta prinţului William cu Kate Middleton şi România a avut reprezentanţi de înaltă clasă: Regele Mihai I şi Principesa Margareta au luat parte la acest moment atât de important pentru Regatul Britanic.
Westminster Abbey şi au trecut chiar pe lângă Regele Mihai I al României.
Regele Mihai este înrudit cu familia regală britanică, el fiind un stră-stră-nepot al reginei Victoria a Marii Britanii şi văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a

Regele Mihai I

Regele Mihai I

Alteţa Sa va împlini 90 de ani în acest an şi este printre puţinii oameni care au luat parte la nunta dintre prinţesa Elisabeta (actualmente Regina Elisbatea a-II a) şi prinţul Philip în 1947, iar apoi fost prezent la nunta prinţului Charles şi a Dianei în 1981, iar acum este prezent la nunta dintre prinţul William şi Kate Middleton

Familia regala a participat in aceasta dupa-amiaza si la receptia oferita de Regina Elisabeta in cinstea tinerilor casatoriti, la Palatul Buckingham. In biserica si la receptie au mai participat si contesa Kalnoky din Transilvania si ambasadorul Romaniei, in Marea Britanie.

Regele Mihai are o legatura de suflet cu familia regala britanica. La nunta reginei Elisabeta a II-a si-a cunoscut viitoarea sotie, pe regina Ana de Bourbon Parma.

La ceremonia de la Westminster Abbey, Principesa Margareta a purtat o rochie corai conceputa de Arisa Morelli, pe care a accesorizat-o cu o palarie cu pene, asa cum cere codul britanic si manusi albe
Regele Mihai, in schimb, a imbracat unul din costumele comandate la croitorii familiei regale. De altfel, Principesa si-a pregatit trei tinute speciale: pentru receptia oferita joi seara de Casa Windsor membrilor familiilor regale, precum si pentru ceremoniile de vineri, cea de la Westminster Abbey si cea de la palatul Buckingham. Principesa l-a rugat tot pe Dan Coma, designerul pantofilor purtati de aceasta, sa se ocupe si de cadoul pentru miri, unul personalizat.

„Este o rama dubla din piele, o rama foto, unde sunt initialele si heraldica casei cu un contur foarte fin din foita de aur si cu un motiv vechi englezesc”, a declarat Dan Coman.

Contele si contesa Kalnaky, prieteni ai printului Charles, au ales sa le ofere tinerilor un dar autentic romanesc, doua sticle de vin si una de tuica.

Calatoria la Londra a fost pentru regele Mihai si un prilej de a-si revedea unul dintre nepoti, printul Nicolai, care locuieste in capitala Marii Britanii.

La randul sau si printul Nicolai este impresionat de povestea de dragoste pe care o traieste William si nu i se pare iesit din comun ca aleasa lui nu este de vita nobila.

„Cred ca in lumea moderna este perfect acceptabil, de ce n-ar fi? Dragostea e dragoste, fie ca ai sange regesc sau nu”, este de parere printul Nicolai.

Este pentru a treia oara cand regele Mihai participa la o nunta regala britanica.

%d blogeri au apreciat asta: